Astazi: 17 May 2012 Moldovan.HotNews.ro   Blog.HotNews.ro   HotNews.ro   HotNews.ro (engl)   Presa regionala   Newsletter  
Postat in Gong Bursier, Noutati de Liviu Moldovan pe 14 August 2007, la ora 2:09 am

Bancile centrale au injectat capital in piete pentru a treia zi consecutiv, in scopul cresterii lichiditatii. Federal Reserve a introdus 2 miliarde de dolari, Banca Japoniei aproximativ 5,1 miliarde de dolari, in timp ce Banca Centrala Europeana a introdus 47,67 miliarde de euro si a declarat ca este pregatita sa contribuie cu noi fonduri in sesiunea de marti.

Din toate acestea rezulta limpede un aspect: acela ca, intr-adevar, pietele financiare se confrunta cu o criza. Insa, contrar aparentelor, criza nu se manifesta decat punctual, la nivelul pietelor de credit ipotecar, mai cu seama cel “sub-prime”.

Cateva “stranuturi” ale unor fonduri gestionate de Bear Stearns, BNP Paribas si Goldman Sachs au trezit temerile din piata ca aceasta “raceala” este contagioasa. Motiv pentru care bursele au intrat in picaj la finalul saptamanii trecute, mai cu seama sectorul financiar, in timp ce dolarul a inceput sa fie privit ca o moneda de refugiu.

Sigur ca exista o criza. Dar ea nu este data de scaderea cotatiilor din piata creditelor ci, asa cum au acuzat cei de la BNP, de lipsa propriu-zisa a cotatiilor. Adica o criza de lichiditate. Exact motivul care a determinat inteventiile principalelor banci centrale pe pietele monetare.

Nu trebuie sa uitam un aspect important: aceasta criza de lichiditate s-a manifestat exclusiv pe piata secundara a instrumentelor de credit, mai precis aceea a CDO-urilor (Collateralised Debt Obligations). Acest fenomen negativ nu s-a resimtit masiv nici in pietele de capital, nici in piata Forex, nici in piata obligatiunilor de stat.

Ce este cu aceste CDO-uri?  Sa luam un exemplu: John, cetatean american, doreste sa isi cumpere sau sa isi construiasa o casa. Sa presupunem ca el nu se califica la un credit obisnuit la o banca si este nevoit sa ceara un imprumut la o institutie financiara nebancara. Adica sa ceara bani din piata “sub-prime”.

Acea institutie accepta sa il finanteze pe John si isi asuma riscurile de rigoare, dar contra unei dobazi pe masura. Nimic rau pana aici. Insa, pentru a putea continua activitatea de creditare, acea institutie are nevoie de refinantare. Adica sa vanda ceva. Si ce poate ea sa vanda in afara de risc?

Riscul cumulat al portofoliului propriu, format dintr-o multime de John-i, va fi astfel pus la vanzare pe piata secundara, impachetat intr-o serie de instumente financiare, exact acele CDO-uri de mai sus. Iarasi, nimic rau pana aici.

Bine, dar cine cumpara? veti intreba. Aici apare necazul. Raspunsul este simplu: fondurile de investitii de tip hegde, cu grad mare de risc. O parte din ele sunt gestionate de marile institutii financiare, cum ar fi cele enumerate mai sus. Cealalta parte sunt fonduri de sine statatoare, de obicei gestionate de o societate anonima cu sediul intr-un paradis fiscal.

Bun, deci am vazut cine investeste in aceasta piata: fondurile de tip hedge, cu grad mare de risc care, de cele mai multe ori, tranzactioneaza in marja. In momentul in care o parte din acei John-i nu si-au platit ratele la credite, unele institutii de credit nebancare s-au trezit fara lichiditati si au intrat in faliment.

Sesizand riscul, o parte din fondurile de investitii au dorit sa isi lichideze din pozitii, generand astfel o presiune pe vanzare. Scaderea cotatiilor a generat astfel apeluri in marja pentru alte fonduri, in timp ce restul, pur si simplu, nu au mai intrat la cumparare in piata, generand astfel criza de lichiditate de care aminteam.

Aceasta a dus la o crestere a ratelor overnight cu mult peste dobanda oficiala, mai ales datorita nevoii de acoperire a acestor marje. Motiv pentru care, pentru a evita o extindere a fenomenului si in alte piete, precum si o exacerbare a riscului perceput de investitori, bancile centrale au introdus in piata cantitati masive de moneda, tocmai pentru a reduce ratele overnight.

Pana in prezent, aceasta strategie a dat roade. Pietele financiare internationale au dat semne de stabilizare, ba chiar cele de capital, in special cele din Europa, au inregistrat un rebound.

Luni, 13 august, indicele Dow Jones a inchis la 13.236,53, in scadere cu 3,01 puncte, S&P 500 a scazut 0,72 puncte, adica 0,05%, in timp ce indicele de tehnologie Nasdaq100 a crescut 0,48% la 1.934,41 puncte.

Europa, in schimb, a performat mult mai bine: DAX30 din Germania a crescut 1,78% la 7.474,33 puncte, indicele pan-european EuroStoxx50 +2,27% la 4.255,79, iar FTSE100 de la Londra a crescut 2,99% la 6.219,00 puncte.

Piata Forex in schimb, pe fondul cresterii aversiunii fata de risc, a continuat sa vada dolarul ca moneda de refugiu. Dolarul a inchis la 1,3609 fata de euro, la 118,18 fata de yenul japonez, la 2,0114 fata de lira sterlina si la 1,2052 fata de francul elvetian.

37 raspunsuri la 'Mecanismul crizei financiare sub-prime'


Abonare la comentarii cu RSS sau TrackBack pentru 'Mecanismul crizei financiare sub-prime'.

  1. Comentariul lui Adrian P.:
    August 14, 2007

    Cum au introdus bancile centrale bani in piata? Au cumparat actiuni? Au cumparat alte valute?


  2. Comentariul lui SIR:
    August 14, 2007

    In sfarsit un articol care contine informatii ! Dupa doua saptamani de bla-bla-bla si franturi de informatie, care au reusit sa-mi tulbure si mai mult modestele mele cunostinte privind piata financiara internationala, situatia perceputa de mine s-a limpezit. multimesc !


  3. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 14, 2007

    @ Adrian P: de obicei, astfel de interventii se fac pe piata monetara, cand dobanda overnight creste mult peste cea de referinta, deci nu implica actiuni sau valute. Asa a fost cazul ECB-ului. Insa, Federal Reserve a cumparat vineri CDO-uri de la institutiile financiare platind, in schimb, bani care au intrat in circuit “lichidizand” astfel piata de ipoteci.
    @ SIR: Multumesc !


  4. Comentariul lui Adrian P.:
    August 14, 2007

    Multumesc de clarificari.

    Sunt curios daca criza pe piata de subprime nu preveste o viitoare criza mai importanta. Faptul ca John, care are si asa acces dificil la credite, nu a reusit sa isi plateasca ratele, nu ne arata faptul ca deocamdata cei cu venituri asemanatoare lui John au dificultati momentan?


  5. Comentariul lui Shadow:
    August 14, 2007

    Multumesc pt explicatii Liviu.

    Am si eu o intrebare. De ce a cumparat BCE vineri parca (caut stirea citita vineri si nu o gasesc) dolari la o dobanda de 4% daca ei “lichidizau” in piata euro? Ca sa tina rata de schimb a dolarului in paralel?

    “Bomboana pe coliva” a “nuclearei economice chineze” a jucat si ea un rol in scaderile bursiere sau nu?

    Multumesc.


  6. Comentariul lui OvidiuB:
    August 14, 2007

    @Liviu
    nu am inteles de ce piata Forex pariaza pe dolar? si nici de ce fondurile pompate in piata au fost mult mai mari pe piata europeana
    @SIR
    din pacate, acesta este singurul loc in care poti gasi info pe aceasta tema. presa de profil nu-si permite sa plateasca astfel de specialisti, si putinii existenti nu au (probabil) timpul sa se dedice si muncii de “culturalizare” - cu exceptia lui Liviu, evident….
    asa ca in ziare nu gasesti decat traduceri mai mult sau mai putin fericite ale articolelor din presa internationala.


  7. Comentariul lui cristi gheorghe:
    August 14, 2007

    O explicatie eleganta, dar am impresia ca n-a fost dusa pana la capat. In spatele ei, intrevad considerentul ca spiritele trebuie linistite. Cat de amplu este acest volum de credite “sub-prime”, incat bancile centrale nu se mai opresc sa pompeze lichiditati considerabile in piata? Se pare, de asemenea, ca solvabilitatea- hai sa-i zicem- clientului american este alarmant de scazuta, daca apeleaza masiv la aceasta forma de creditare camatareasaca, angajament pe care pana la urma nu l-a putut onora. Veniturile mai mici pentru “clientul american” descriu insa si un “puls” economic. Din cate stiu, piata imobiliara americana a acumulat de cativa ani contradictii serioase si o eventuala “cadere” a ei poate avea repercusiuni majore.
    Vorbiti de teama generalizata de contagiune. Teama nu apare din senin, daca nu s-ar sti ca si in celelalte domenii nu s-a sarit peste cal sau ( cu un termen elegant) nu s-a manifestat un optimism excesiv. Altfel spus, s-ar putea ca acest preludiu de criza sa reprezinte un semnal ca intre economia reala si cea simbolica s-a produs iar o mica-mare prapastie, care daca nu va fi gestionata corect , abia atunci vom avea parte de surprize.
    Dl. Daianu spunea ca o piata financiara “primitiva” ca cea romaneasca ar fi ferita de un eventual vertij. Nu stiu daca vorbeste serios din inaltul pozitiei sale academice , dar deficitul de cont curent, intarirea prin mecanisme preponderent speculative a leului, investitiile straine, inclusiv cele din piata de capital, inclinatia romanilor spre credite nu formeaza toate un “ghiveci” din care nu se stie cat de sifonati vom iesi la o adica.


  8. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 14, 2007

    @ Adrian P: sigur ca da. De aici si interesul major in perioada care va urma pentru Consumer Confidence si Retail Sales.


  9. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 14, 2007

    @ Shadow: din ce am vazut, BCE a facut un swap cu FED pentru a imprumuta direct in dolari institutiile financiare europene cu investitii in piata sub-prime din Statele Unite. Posibil tocmai pentru a elimina o presiune pe curs


  10. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 14, 2007

    @ OvidiuB: multumesc mult pentru aprecieri!

    Pe scurt:
    - Piata forex vede dolarul ca instrument de refugiu.
    - Este posibil ca o mare parte din sansele unei ridicari a dobanzii de catre ECB in septembrie sa se fi spulberat
    Insa, acesta crestere a dolarului nu are nimic de-a face, cel putin pentru moment, cu datele macro. Astfel incat, dupa ce va disparea teama asta de sub-prime, este posibil ca dolarul sa intre din nou pe scadere


  11. Comentariul lui Adrian P.:
    August 14, 2007

    Inca un motiv pentru a nu promova in Romania o economie bazata pe indatorarea consumatorului (modelul american). Nici o data nu am fost de acord cu creditele acordate prea usor. Pe deoparte, vanzatorul va creste pretul ca deh, sunt bani pe piata, pe de alta parte, cumparatorul va fi inclinat sa se indatoreze f. mult pentru ca deh, are acces facil la credite. Nu inteleg motivele pentru care BNR a relaxat atat de mult accesul la credite. Cred ca in Romania in viitor se va ajunge la aceeiasi situatie. Am vazut parca o statistica in care f. multe din creditele luate cu buletinul nu au fost platite.


  12. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 14, 2007

    Situatia seamana cumva. In schimb, daca in SUA exista piete secundare, acestea lipsesc cu desavarsire in Romania. Ma intreb pe unde or scoate camasa bancile in caz de restriste?


  13. Comentariul lui mario_label:
    August 15, 2007

    Adrian P
    Deja este promovata aceasta indatorare in Romania prin IFN-uri ca Cetelem,etc. Numai ca la noi ii spune IFNe si in USA sub-prime mortgage’s market.
    Uita-te, putin in jur si vezi cum unele banci si IFN-uri(chiar si unele din banci au IFN-uri) se promoveaza in draci pt. a-si vinde banii. De multe ori este mai ieftin sa te imprumuti pe termen scurt decat pe termen lung.
    Si sa nu iutam ca deocamdata nu putem ajunge ca SUA la ei prin 2000, 2000 si un pic, creditele se acordau la 1%. Luai un ipotecar pe 25 cu 1%.


  14. Comentariul lui mario_label:
    August 15, 2007

    De multe ori ne dam cu capul de pereti ca banci nu ne pot imprumuta.
    Dar trebuie sa inteleg ca si ele isi asuma un risc (v. mortgage-ul), pe 25 de ani, 30, chiar 45. De unde sa stie ele ce fel de oameni suntem? Cat de corecti suntem? Daca pe viitor nu intram in incapacitate de plata?
    Sa o luam babeste cum zice dl. Cristoiu, DACA VINE LA TINE/LA MINE UN OM, O PERSOANA SI NE CERE UN IMPRUMUT DE 1000 RON PE 30 ANI?
    CARE ESTE REACTIA? STIM CUMVA CAT DE BUNA CREDINTA ESTE? CAT DE BINE INTENTIONATA ESTE? DACA NU INTRA IN INCAPACITATE DE PLATA?

    REZULTATUL: IL EXECUTAMMMMMMMMMMMMM (cu bunul achiz nu cu pistolul :)
    ASA FUNCTIONEAZA TOTUL?

    ASTA E ROLUL MORTGAGE-ULUI SA TE TINA DATOR PANA CAND MORI!!!!!!!!!!!!!!
    APROPO STITI DE UNDE VINE SI CE INSEAMNA MORTGAGE-UL?
    DIN LATINESCU “MORTUS”
    MORTGAGE = IPOTECARE (dictionar)
    lat. MORTUS GAGE
    Deci mort pe viata daca ai un ipotecar!!!!


  15. Comentariul lui Florin Basca:
    August 15, 2007

    Una dintre cele mai bune postari pe care am citit-o despre aceasta criza.

    Va multumesc dl. Moldovan


  16. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 15, 2007

    Si eu va multumesc pentru aprecieri!


  17. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 15, 2007

    @ mario_label: bine, am inteles asta cu IFN-urile… Ideea mea era ca nu exista piata secundara in Romania, deci IFN-urile nu au cum sa transfere riscul.


  18. Comentariul lui mario_label:
    August 15, 2007

    De acord cu tine, nu avem piata secundara dar am vrut sa fac o comparatie, chiar daca nu a iesit asa bine pentru o mai buna intelegere a celor ce abia au intrat sau incep de pe acum sa desluseasca aceste taine.
    In rest numai de bine


  19. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 15, 2007

    Mai este un aspect: acela cu executarea in caz de neplata. Am auzit tot soiul de lucruri pe aici si niciunul bun.


  20. Comentariul lui karpe diem:
    August 15, 2007

    @cristi gheorghe

    Intre 2004 - 2006 volumul imprumuturilor domestice (home loans) a fost de 2800 de miliarde usd
    Pierderile din sectorul subprime sunt estimate de catre FED la 50 - 100 miliarde usd conform declaratiei din 19 iulie a lui mr. Bernake


  21. Comentariul lui RaduD.:
    August 15, 2007

    “Ce este cu aceste CDO-uri? Sa luam un exemplu: John, cetatean american, doreste sa isi cumpere sau sa isi construiasa o casa. Sa presupunem ca el nu se califica la un credit obisnuit la o banca si este nevoit sa ceara un imprumut la o institutie financiara nebancara. Adica sa ceara bani din piata “sub-prime”.”(L.M.)
    O mica corectie: creditele “sub-prime” sint acordate tot de institutii financiare bancare, specializate, de obicei, pe acest tip de clienti, atita doar ca ratele sint mai nefavorabile.


  22. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 15, 2007

    New Century Financial a fost institutie bancara sau nu? Dar American Home Mortgage? Ele nu sunt REIT-uri?


  23. Comentariul lui RaduD.:
    August 15, 2007

    @Liviu Moldovan: Aveti dreptate, New Century Financial este REIT. Am totusi impresia ca amindoi am gresit in aprecieri si de fapt creditele sub-prime sint acordate atit de de institutii nebancare cit si de cele bancare.
    Iata un exemplu :
    “And UK banking giant HSBC has been struggling with bad-debt provisions in the US since it bought sub-prime lender Household International, which it renamed HSBC Finance.
    HSBC revealed earlier this month that its bad debt provisions for 2006 would be about $10.5bn (£5bn) - largely because of mortgage defaults. ”
    http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/5144662.stm


  24. Comentariul lui cristi_g:
    August 16, 2007

    Liviu, felicitari pentru blog ! Excelent!
    O intrebare: care este motivul pentru care dolarul este considerata moneda de refugiu. Pana acuma criza sub-prima a lovit serios dolarul. De cateva zile, dolarul a devenit brusc moneda de refugiu. Care-i logica?


  25. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 16, 2007

    Riscul perceput de investitori, in crestere accentuata acum, ii determina sa iasa din carry-trades. AUD, NZD si alte monede cu dobanda mare sunt trantite la modul propriu fata de dolar.

    Apoi, daca e o criza de lichiditate, este foarte probabil ca ea sa fie mai mica in SUA dacat in Europa, de exemplu. De aici si diferenta destul de mare dintre sumele injectate de FED si ECB.

    Foarte pe scurt, cam asta ar fi…


  26. Comentariul lui cristi_g:
    August 16, 2007

    Danke !!


  27. Comentariul lui RaduD.:
    August 16, 2007

    @Liviu Moldovan: Exemplul pe care l-ati dat cu American Home Mortgage nu este bine ales pentru ca aceasta companie nu este un subprime lender desi este un REIT:
    “And to some nonsubprime lenders, the biggest of which, Countrywide Financial, last month reported declining earnings because of rising defaults. And to smaller nonsubprime lenders like American Home Mortgage, which just five weeks after assuring investors it would stabilize, filed for Chapter 11 this morning.”(Newsweek)
    Important in aceasta privinta nu este daca un lender este REIT sau banca ci cit de laxe sint standardele de creditare.
    Fac aceasta precizare deoarece comentariul dvs. initial putea da loc interpretarii (pe care cristi gheorghe de altfel a si facut-o) ca cei care nu se califica pentru cele mai bune rate -
    asta inseamna subprime de fapt - sint nevoiti sa recurga la institutii care au cine stie ce practici camataresti.


  28. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 16, 2007

    Nu e vorba de practici camataresti, ci de dobanzi mai mari.
    Sub-prime sau nu, e mai putin important, zic eu. Standardele la creditare folosite de institutiile nonbancare sunt mai relaxate, indiferent de tipul creditului, nu?


  29. Comentariul lui RaduD.:
    August 16, 2007

    Standardele externe, impuse de institutiile de reglementare sint desigur mai ridicate pentru banci, insa standardele interne, auto-impuse, le pot depasi pe cele externe daca o institutie isi propune sa aiba viata lunga.
    Dar dupa cum se vede din exemplul de mai sus cu marea banca HSBC ca si din multe alte situatii, daca o banca vrea sa arunce banii pe apa simbetei, gaseste ea o metoda.

    Probabil ca aceasta criza a creditelor subprime nu ar fi ajuns sa aiba aceasta amploare daca nu ar fi existat fenomenul de apreciere masiva si indelungata de pe piata imobiliara cuplat cu existenta creditelor super ieftine.


  30. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 16, 2007

    Foarte corect. As mai adauga o idee: “… cuplat cu existenta creditelor super-ieftine si cu insuficienta reglementare din anumite piete”. Aici intra si fondurile hedge (of-ul meu :) ).


  31. Comentariul lui RaduD.:
    August 17, 2007

    @Liviu Moldovan: Intr-adevar, “se sparie gindul” cind vezi ce sume imense se afla acum in gestionarea fondurilor hedge, aflate sub o reglementare minimala. Sper sa avem cit mai curind si aici o criza inainte ca fenomenul sa ia o amploare si mai mare. Ar fi frumos sa vedem in sfirsit niste masuri proactive ale autoritatilor dar cred ca numai o criza poate stirni suficient interes public pentru acest subiect incit sa poata fi infrinta presiunea potrivnica a puternicului lobby ce reprezinta interesele fondurilor hedge.


  32. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 17, 2007

    Suntem intr-un gand, ca sa zic asa. :)
    Din ce imi aduc aminte, cea mai puternica pozitie pentru intrarea hegde-fund-urilor intr-o zona mai reglementata a avut-o, pana acum, Jean-Claude Trichet, la intalnirea G7 din februarie.


  33. Comentariul lui RaduD.:
    August 17, 2007

    Asa e, presiunile europenilor sint o alta sursa de speranta, atit pentru ca fondurile hedge nu-s asa de influente in Europa precum in Statele Unite cit si pentru ca europenii au o propensiune mai mare spre reglementari decit americanii, ceea ce in aceasta situatie e chiar un lucru bun.


  34. Comentariul lui Dumitru Aanei:
    August 17, 2007

    @Liviu Moldovan.
    Un articol excelent. In fine am inteles motivul acestei nebunii de pe pietele internationale. Multumesc mult.


  35. Comentariul lui Liviu Moldovan:
    August 17, 2007

    Eu va multumesc mult pentru aprecieri!


  36. Comentariul lui CINEVA:
    November 20, 2007

    CITEVA SITE-URI DIN USA PT CEI CE VOR SA SE INFORMEZE
    http://online.wsj.com
    http://www.bloomberg.com
    http://www.marketwatch.com
    http://www.cnbc.com


  37. Comentariul lui Ruxandra:
    September 25, 2008

    Bun gasit Domnule Moldovan,

    Va felicit la randu-mi pentru informatia consistenta si intelgibila (grad mare de integrare, ca sa foloses un termen deja supra-folosit).

    Sper la mai multe astfel de aparitii in media noastra.

    Sunt socata de lipsa de coerenta a informatiilor de tip economic (ex: “Ziarul Financiar”, care nu prezinta analize inteligibile, ci declaratii ale mai multor persoane. Rezultatul e functie de nivelul persoanelor respective. De multe ori articole care nu comunica mai mult decat un Excel, adica nu interpreteaza nimic.

    Pentru cat mai multe astfel de articole si pentru cati mai multi specialisti,

    Ruxnadra


Raspunde

CAPTCHA image

moldovan.hotnews.ro